Ce nu funcționează bine în CPR — o privire onestă

A vorbi despre probleme nu înseamnă a ataca o instituție. Înseamnă a o lua în serios. Colegiul Psihologilor din România are un rol esențial, iar tocmai de aceea merită o analiză sinceră a disfuncționalităților care afectează membrii săi.

1. Lipsa de transparență în luarea deciziilor

Multe decizii care afectează direct practica psihologilor — modificări ale normelor de atestare, avizări metodologice, interpretări ale codului deontologic — sunt luate fără consultare reală a membrilor și fără comunicare clară a motivelor. Psihologii află deseori post-factum despre schimbări cu impact major asupra activității lor.

2. Reprezentarea inegală a specialităților

Comitetul Director are structură pe comisii de specialitate, dar în practică unele domenii (cum ar fi psihologia clinică sau psihologia muncii) tind să domine agenda, în timp ce altele sunt slab reprezentate sau ignorate în deciziile de politică profesională.

3. Proceduri birocratice greoaie

Procesele de atestare, trecere la trepte superioare sau înregistrare a formelor de exercitare a profesiei sunt percepute de mulți colegi ca excesiv de complicate, lente și uneori opace. Criteriile nu sunt întotdeauna aplicate uniform.

4. Comunicarea deficitară cu membrii

Filialele teritoriale au calitate variabilă a comunicării cu membrii. Unele sunt active și transparente; altele funcționează mai degrabă ca structuri administrative pasive, fără inițiative reale de sprijin pentru colegi.

5. Tensiunile din jurul alegerilor din 2026

Procesul electoral din 2026 a generat deja îngrijorări serioase. Au existat semnale că anumite foruri ar putea încerca să blocheze sau să întârzie alegerile în mod nestatutar, ceea ce reprezintă o problemă gravă de guvernanță. Metodologia electorală a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare — orice tentativă de suspendare a procesului fără temei legal legitim este o încălcare a drepturilor membrilor.

6. Tentativa de modificare a Legii psihologului — proiectul B708/2025

Dincolo de problemele de guvernanță internă ale CPR, profesia noastră se confruntă în prezent cu o amenințare legislativă concretă: propunerea legislativă B708/2025, depusă pe 16 decembrie 2025 de 20 de parlamentari, care ar urma să înlocuiască actuala Lege 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog. Jurnalul

Reacția comunității profesionale a fost rapidă și masivă. Proiectul a generat valuri de nemulțumire în rândul psihologilor practicieni și a strâns peste 260 de opinii și puncte de vedere în cadrul procedurii de consultare publică de pe site-ul Senatului, majoritatea critice. Edupedu

Printre cele mai contestate prevederi s-au numărat: condiționarea accesului în profesie de absolvirea unui master, în contradicție cu legislația actuală și regulile europene; introducerea unor examene suplimentare și filtre administrative; propunerea utilizării unor platforme digitale private pentru testarea psihologică. Edupedu

Proiectul oferă Consiliului Național puterea de a adopta condiții suplimentare pentru exercitarea dreptului de practică, ceea ce înseamnă că, oricând, prin hotărâre internă, se pot introduce noi taxe sau cerințe, fără a trece prin Parlament. Tot proiectul prevede suspendarea de drept a libertății de practică dacă nu se achită cotizația, iar avizul provizoriu acordat dacă nu se obțin creditele de formare expiră în doar 6 luni. Senatul României

Asociația Psihologilor Atestați din România (APAR) a semnalat că proiectul a fost trimis în Parlament fără a fi discutat în Convenția Națională a Psihologilor — forul suprem de conducere — încălcând principiul autonomiei profesionale și al auto-guvernării. MAGAZIN CRITIC

Senatorul AUR Cristian Vântu a declarat că proiectul a primit avize negative unanime în comisiile de specialitate și este contestat masiv de peste 12.000 de psihologi, dar și de conducerea instituției vizate, subliniind că propunerea legislativă urmărește transformarea Colegiului Psihologilor într-un monopol ce nu poate fi controlat financiar sau democratic. AUR

Susținerea politică s-a prăbușit rapid. Din cei 20 de inițiatori, a mai rămas un singur semnatar — deputatul PSD Adrian Solomon — după retragerea succesivă a celorlalți 19 parlamentari. Edupedu

Traseul parlamentar până acum:

Proiectul a primit raport comun de respingere din partea comisiilor de fond ale Senatului — muncă, învățământ și sănătate. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului a emis aviz negativ în unanimitate, iar Comisia pentru afaceri europene a constatat încălcarea unor directive europene. Edupedu

Pe 16 martie 2026, plenul Senatului a respins proiectul cu 122 de voturi. Întrucât Senatul este prima cameră sesizată, proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional. Edupedu La Camera Deputaților, proiectul a primit deja avize negative din partea a două comisii și continuă să fie contestat.

Precedentele — un tipar îngrijorător

Aceasta nu este prima tentativă de modificare a Legii 213/2004 în mod defectuos. Un proiect similar — PL-x 431/2019 — privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiului a parcurs același drum prin Parlament. Chamber of Deputies of Romania Și proiectul din 2024, circulat în consultare publică, a fost supus unor critici similare din partea comunității profesionale privind barierele administrative, concentrarea puterii în CPR și lipsa consultării reale a psihologilor.

Tiparul este același de ani de zile: inițiative legislative care pretind că modernizează profesia, dar care în practică concentrează putere administrativă, introduc bariere pentru practicieni, reduc accesul publicului la servicii psihologice și sunt construite fără consultarea reală a celor pe care îi vizează.

O petiție pentru retragerea proiectului B708/2025 a strâns peste 3.500 de semnături, semnatarii reclamând riscuri majore asupra dreptului la muncă al psihologilor, asupra accesului cetățenilor la servicii de sănătate mintală și asupra respectării principiilor constituționale de legalitate, predictibilitate și echitate. Edupedu

Ce putem face?

Monitorizarea și răspunsul la astfel de inițiative legislative este responsabilitatea tuturor — dar mai ales a celor aleși să ne reprezinte în forurile CPR. O conducere activă și legitimă a Colegiului este primul filtru de protecție al profesiei noastre față de legislația defectuoasă. De aceea, alegerile din CPR contează și în acest context: avem nevoie de reprezentanți care să știe să apere profesia nu doar în interior, ci și în fața Parlamentului.

Acestea nu sunt motive de resemnare. Sunt motive de implicare.

Schimbarea vine prin participare: prin vot și, acolo unde este posibil, prin candidatură. Fiecare coleg care se implică activ contribuie la construirea unui Colegiu care funcționează cu adevărat în interesul profesiei.